Salt la trenajor

Iata si o poza facuta la trenajor, care de fapt nu se vede fiind undeva in dreapta. Fotografia este relativ recenta; in 1983/84 incepuse in unitate testarea unor tinute de camuflaj care erau purtate peste uniforme si aveau in interior o folie de plastic de mureai de cald in ele dupa numai cativa pasi.

Saltul la trenajor era primul pas catre saltul din avion insa era un test in sine. Trenajorul e ca un fuselaj de avion suspendat la vreo opt metri inaltime si in care ajungi urcand niste scari abrupte. Odata ajuns in interior te indrepti catre o usa laterala care imita usa avionului din care vei sari. Acolo iti pui harnasamentul de parasuta si te asezi pe marginea usii. Poti simula saltul lateral din avion (ca militarul din imagine) sau saltul la trapa.

Pentru saltul la trapa, te pozitionezi cu talpile cizmelor de salt pe jumatate iesite in exterior. Lipesti genunchii, isi rigidizezi corpul si, la semnul ofiterului aflat la sol, iti dai incet drumul in fata pana ce corpul tau ajunge la orizontala, moment in care iti desprinzi talpile de trenajor si cazi in pozitie orizontala. Harnasamentul este atasat prin chingi la un sistem de greutati care te incetineste brusc si te opreste la circa jumatate de metru de sol. Toata chestia e facuta sa simuleze saltul din avion si socul mecanic simtit la deschiderea parasutei. Testul propriu-zis consta in a-ti depasi teama de a-ti da drumul sa cazi in gol cu fata in jos de la inaltimea aceea, mai ales ca nu simti parasuta in spate (pentru ca nu o ai), ceea ce iti creeaza o senzatie de nesiguranta.

Imi amintesc ca am fost primul din compania mea care am sarit la trenajor. Am inceput direct cu simularea saltului la trapa si nici unul dintre noi nu a ezitat. Eram in al noulea cer si vroiam imediat sa urc inapoi sa sar din nou, ca un copil care vrea sa se dea din nou pe tobogan. M-a racorit insa vocea comandantului de companie care mi-a dat un calificativ "satisfacator" pentru ca nu tinusem genunchii perfect lipiti in timp ce ma apropiam vertiginos de pamant.